Pisicile seamana foarte mult cu noi. Cei care avem pisici stim ca este foarte frumos sa avem in jur o familie iubitoare si prieteni apropiati, insa pretuim foarte mult si independenta. Poate acest lucru inseamna, ca fiecare avem o pisica in noi.
Se afișează postările cu eticheta ingrijirea pisicilor. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta ingrijirea pisicilor. Afișați toate postările
De ce pisica dvs. nu se ingrijeste singura?
L-ati vazut pe deja-cunoscutul Garfield curatandu-si labutele si blanita dupa ce a infulecat o tava plina cu lasagna? Obiceiurile felinelor de a se ingriji singure sunt legendare. Unele pisici se curata si dupa ce au fost mangaiate, asezandu-si blana in mod meticulos in cazul in care atingerea umana a deranjat vreun fir de la locul lui. Pisicile au obiceiul de a se “spala” nu doar pentru a se curata, ci si pentru a-si regla temperatura corpului si a-si stimula circulatia. Cand pisicile nu mai fac asta, este un semn clar ca ceva nu este in regula.
Va veti putea da seama imediat ca ceva se intampla, in momentul in care veti vedea ca blana pisicii este aspra sau uleioasa. Pisica poate avea blana usor incalcita pe corp sau coada, iar picioarele pot avea urme de la nisipul litierei sau chiar urme de urina. Aceste urme sunt mai vizibile la pisicile ce au labutele albe sau deschis colorate. Daca pisica este bolnava, aceasta poate avea un miros ciudat, usor spre acru, din cauza ca nu se mai curata singura. Pisicile se “spala” de regula imediat dupa ce au mancat, asa ca prezenta mancarii pe fata sau pe pieptul pisicii la o jumatate de ora de la ultima masa poate indica o afectiune a pisicii, ceva ce o face sa nu fie atenta la aceste aspecte.
De ce nu se mai ingrijesc?
Durerea sau vreo boala poate provoca acest dezinteres in a se curata. Pisicile mai batrane pot suferi de artrita, ceea ce le va provoca durere de fiecare data cand vor incerca sa se curete; de asemenea, pot obosi foarte tare incerca sa se “spele”. Si pisicile care sunt supraponderale pot avea dificultati in a se curata cum trebuie si vor fi frustrate de incercarile esuate.
O pisica ce saliveaza in exces sau care mananca mai putin decat de obicei poate avea probleme cu gingiile, o durere de masea sau o tumora in gura, toate acestea facand ca “spalatul” sa fie dureros sau incomod. Uneori, chiar si o schimbare minora cu privire la stilul sau de viata poate supara o pisica intr-atat incat sa isi piarda interesul pentru a se ingriji.
Ajutor pentru pisicute
Puteti incerca sa ajutati pisica sa isi recapete interesul pentru auto-ingrijire folosind un pieptan sau o perie speciala. O pisica batrana sau supraponderala care nu se mai poate ingriji singura va fi foarte incantata de ajutorul primit. Tuturor pisicilor le mai cade parul, iar o periere zilnica poate indeparta parul cazut si le va face blana mult mai lucioasa si ingrijita. Odata ce pisica se obisnuieste cu ritmul bland de a o peria, se poate sa inceapa si ea sa se curete in acelasi timp. Daca nu poate ajunge singura catre coada sau chiar pe burtica, ar trebui sa acordati mai multa atentie acelor zone. O pisica mai batrana poate deveni agitata atunci cand este periata, asa ca respectati-i dorinta si nu insistati decat daca este in toane bune si va permite acest lucru.
O vizita la medicul veterinar pentru a afla de ce pisica nu se mai ingrijeste singura ar trebui sa fie una dintre primele masuri ce trebuie luate pentru a rezolva problema. Medicul veterinar va stabili care este problema cu pisica Dvs, indiferent daca este vorba despre o problema de ordin emotional sau chiar vreo afectiune mai severa, si va prescrie un tratament, fie un detartraj, fie medicamente sau chiar o schimbare in dieta pisicii, in functie de greutatea ei, afectiunea de care sufera sau problemele digestive.
Odata ce stressul, durerea sau problemele de greutate dispar, pisicuta Dvs isi va relua obiceiurile de a se ingriji.
Va veti putea da seama imediat ca ceva se intampla, in momentul in care veti vedea ca blana pisicii este aspra sau uleioasa. Pisica poate avea blana usor incalcita pe corp sau coada, iar picioarele pot avea urme de la nisipul litierei sau chiar urme de urina. Aceste urme sunt mai vizibile la pisicile ce au labutele albe sau deschis colorate. Daca pisica este bolnava, aceasta poate avea un miros ciudat, usor spre acru, din cauza ca nu se mai curata singura. Pisicile se “spala” de regula imediat dupa ce au mancat, asa ca prezenta mancarii pe fata sau pe pieptul pisicii la o jumatate de ora de la ultima masa poate indica o afectiune a pisicii, ceva ce o face sa nu fie atenta la aceste aspecte.
De ce nu se mai ingrijesc?
Durerea sau vreo boala poate provoca acest dezinteres in a se curata. Pisicile mai batrane pot suferi de artrita, ceea ce le va provoca durere de fiecare data cand vor incerca sa se curete; de asemenea, pot obosi foarte tare incerca sa se “spele”. Si pisicile care sunt supraponderale pot avea dificultati in a se curata cum trebuie si vor fi frustrate de incercarile esuate.
O pisica ce saliveaza in exces sau care mananca mai putin decat de obicei poate avea probleme cu gingiile, o durere de masea sau o tumora in gura, toate acestea facand ca “spalatul” sa fie dureros sau incomod. Uneori, chiar si o schimbare minora cu privire la stilul sau de viata poate supara o pisica intr-atat incat sa isi piarda interesul pentru a se ingriji.
Ajutor pentru pisicute
Puteti incerca sa ajutati pisica sa isi recapete interesul pentru auto-ingrijire folosind un pieptan sau o perie speciala. O pisica batrana sau supraponderala care nu se mai poate ingriji singura va fi foarte incantata de ajutorul primit. Tuturor pisicilor le mai cade parul, iar o periere zilnica poate indeparta parul cazut si le va face blana mult mai lucioasa si ingrijita. Odata ce pisica se obisnuieste cu ritmul bland de a o peria, se poate sa inceapa si ea sa se curete in acelasi timp. Daca nu poate ajunge singura catre coada sau chiar pe burtica, ar trebui sa acordati mai multa atentie acelor zone. O pisica mai batrana poate deveni agitata atunci cand este periata, asa ca respectati-i dorinta si nu insistati decat daca este in toane bune si va permite acest lucru.
O vizita la medicul veterinar pentru a afla de ce pisica nu se mai ingrijeste singura ar trebui sa fie una dintre primele masuri ce trebuie luate pentru a rezolva problema. Medicul veterinar va stabili care este problema cu pisica Dvs, indiferent daca este vorba despre o problema de ordin emotional sau chiar vreo afectiune mai severa, si va prescrie un tratament, fie un detartraj, fie medicamente sau chiar o schimbare in dieta pisicii, in functie de greutatea ei, afectiunea de care sufera sau problemele digestive.
Odata ce stressul, durerea sau problemele de greutate dispar, pisicuta Dvs isi va relua obiceiurile de a se ingriji.
Mituri despre ingrijirea animalelor de companie iarna - II
Mit: Cainii nu absorb antigel sau
substante chimice nocive prin pernutele de la labute.
Realitate: Pernutele cainilor sunt mai
rezistente decat alte parti ale corpului lor, dar substantele chimice
pot fi absorbite prin acestea. La randul lor, produsele chimice, pot
fi linse de catre caini si pot cauza probleme grave. Asadar, aveti
grija sa stergeti foarte bine pernutele labutelor atunci cand va
intoarceti de la plimbare, folosind apa calda si un prosop moale.
Mit: Hainele sunt mai mult pentru
spectacol si nu tin cu adevarat de cald animalelor de companie,
deoarece acestea au o haina de blana naturala.
Realitate: Cainii si pisicile au in
general par scurt, astfel incat o haina peste blana va fi cu
siguranta apreciata de animalul dvs de companie atunci cand este
foarte frig.
Mit: Cainii ar trebui sa castige in
greutate in timpul iernii pentru a pastra raportul de grasime normal
si pentru a le tine de cald.
Realitate: Nu intotdeauna este
adevarat. Desi cainii sunt mai sedentari in lunile de iarna,
cresterea in greutate nu este intotdeauna recomandata. Cainii de
interior care participa la activitati fizice intense sau sporturi de
iarna pot necesita alimente suplimentare in lunile mai reci. Un
studiu recent a aratat ca 53% dintre pisici si 55% dintre caini sunt
supraponderali sau obezi. Cel mai bine este sa tineti sub control
greutatea animalelor dvs pentru a le proteja inima, organele si
articulatiile.
Mit: Un umidificator pot ajuta oamenii,
insa nu face mare lucru pentru un animal.
Realitate: Aerul uscat din casa poate
cauza mancarimi animalelor din casa, le poate usca nasul si duce la
aparitia infectiilor pe caile respiratorii superioare. Luati in
considerare un umidificator si discutati cu medicul veterinar pentru
suplimente de acizi grasi pentru o piele sanatoasa.
Mit: Puricii nu vor afecta animalul in
timpul lunilor de iarna.
Realitate: Desi puricii nu pot
supravietui temperaturilor de iarna brutale, caldura din casa ii
poate ajuta in acest sens. Asadar va recomandam sa folositi si in
lunile de iarna solutii impotriva acestora.
Mituri despre ingrijirea animalelor de companie iarna - I
Stim cu totii ca pericolele iernii sunt
destul de multe: zapada, noroiul, lapovita, gheata, temperaturile
extrem de scazute, sarea de pe strada, etc. Oamenii se pot proteja
usor de toate aceste pericole, in schimb animalele noastre de
companie nu.
Protejarea felinelor noastre si a
membrilor familiei canine este responsabilitatea noastra, asadar va
prezentam in continuare cateva mituri si explicatiile lor despre cum
trebuie sa ingrijim animalele in timpul sezonului rece pentru a le
pastra in siguranta.
Mit: Spre deosebire de vara, unde o
masina actioneaza ca un efect de seara si poate dauna sau chiar aduce
moartea animalelor de companie, un animal este mai in siguranta
intr-o masina in timpul lunilor reci de iarna.
Realitate: Animalele de companie pot
ingheta pana la moarte chiar si intr-o perioada scurta de timp.
Masinile actioneaza ca un frigider in lunile reci. Un caine singur
intr-o masina, fie ca este vara fie ca este iarna, reprezinta un
pericol.
Mit: Toate substantele pentru
dezghetare sunt la fel.
Realitate: Nu toate substantele care
topesc gheata sunt realizate din aceleasi materiale si mai ales, nu
toate sunt indicate pentru animalele de companie. Incercati ca in
curtea dvs sa presarati intotdeauna substante recomandate pentru
animale, astfel acestea pot face boli grave.
Mit: Pernutele cainilor de la picioare
ii pot proteja de orice vreme.
Realitate: Desi pernutele cainilor
contin mult tesut gras care nu ingheata la fel de usor ca alte
tesuturi, protectia impotriva taierii in gheata ascutita sau a altor
pericole este cruciala in lunile de iarna.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)